Si mi-a placut. Nu prea inteleg oamenii care citesc o carte de mai multe ori, sau revad un film de multe multe ori – in fond stii exact ce o sa se intample, nu mai e elementul surprizei. Ei, simt nevoia sa mai vad o data Inception, si nu pentru ca mi-a placut atat de mult ci pentru ca, cu toate ca a durat enorm, 2.5 ore, actiunea s-a petrecut atat de repede incat pe alocuri nu am inteles cum si de ce.
Filmul abunda de algoritmi extrem de logici, sustinuti prin principii ale fizicii, argumente general valabile – iar daca ignori punctul de plecare fictiv, absolut totul se sustine.
Din nou, nu ma bag sa evaluez jocul actoricesc, tin cont de el doar cand actorii joaca absolut execrabil si ma scot din atmosfera filmului, iar aici nu a fost cazul.
Despre luatul biletelor e alta poveste: am fost la avanpremiera la AFI. Accidental am descoperit tips&tricks cum sa iei supelocuri la un film sold-out fara a avea rezervare facuta. Filmul incepea la 20:30 – am ajuns la 19:50 la ghiseu ca sa aflu ca nu mai sunt alte locuri decat cele rezervate. La ora 20:00 eram in linia 1 si ridicam cele mai bune, cele mai in spate si cele mai centrale locuri ale unor intarziati!
Tags: AFI Cotroceni, cinema, film, Inception
