De ceva vreme, mai bine zis de peste un an de zile, sufar de un sindrom care imi distruge feminitatea. Nu-mi mai place sa fac shopping; mai exact, urasc sa ma duc in mall si sa bantui magazinele. Chiar si daca imi plac hainele respective. Cum trec pragul unui Mango, Bershka, Zara, Pull&Bear s.a.m.d., cum simt ca ma ia cu frisoane si nu stiu cum sa ies mai repede din magazin.
Reactia e fizica si variaza aparent fara o logica anume: cand ma ia cu ameteala, cand simt ca nu mai am suficient oxigen, cand imi simt ochii dintr-o data foarte obositi, cand am frisoane – o singura constanta ai fi, ma transform intr-o isterica insuportabila. Dupa o repriza de shopping sunt atat de obosita incat nu mai poate urma decat somn. Cauzele sunt multiple, le banuiesc pe urmatoarele: ca e aglomeratie, ca nu gasesc ceea ce imi doresc (cand plec la cumparaturi pornesc cu o imagine foarte clara a ceea ce caut, atat ca forma cat si cromatic), ca atunci cand in sfarsit gasesc nu imi vine cum trebuie, ca am iesit sa-mi cumpar pantaloni, care prin definitie nu mi se potrivesc pentru ca forma corpului meu nu corespunde tiparului, ca am iesit sa-mi cumpar incaltari si nu gasesc nimic calumea… Pantalonii si incaltarile, eternul meu cosmar. Si nu in ultimul rand, pretul. Cand la sfarsitul unei reprize de shopping calculez ca am dat pe 3 articole bugetul anual al Etiopiei ma ia cu lesin. Dar nu despre aspectul financiar vreau sa vorbesc de data asta, asa ca revin la fobia mea de mers la cumparaturi de tzoale.
Acum cateva zile am cumparat online o bluza si o pereche de incaltari de la un magazin online romanesc. M-am simtit excelent facand asta: am scutit dintr-o data drumul pana la mall, frecusul cu masina prin Bucurestiul vesnic congestionat si gasirea unui loc la subnivelul 6 in parcarea labirintica, scotocirea magazinelor, aventura din cabinele de proba si cate si mai cate. Am intrat in magazinul virtual cu pricina, am rasfoit colectiile, am gasit articolele care mi s-ar fi potrivit ca masura, am pus in cos, am facut check-out si gata! Fara stress, fara ameteli, fara atacuri de panica, am scapat cu bine!
Astazi, 3 zile mai tarziu, mi-a venit pachetelul. L-am desfacut bucuroasa, am scos intai bluza, am vazut ca mi se potriveste si ca masura S de pe el este chiar masura S din garderoba mea, apoi am scos sandalele din cutie sa vad daca 37le scris pe ele are vreo legatura cu 37le piciorului meu, si avea! Stiu, suna ciudat sa-mi cumpar sandale in ianuarie dar totul are o logica, iar acum logica mea e tropicala si caniculara 
DAR.
De pe sandale cineva a uitat sa scoata pretul magazinului de la raft, magazin de tip spatiu comercial in mall. Acest pret, scris cu pixul pe o eticheta adeziva, era de doua ori mai mic decat pretul afisat pe site, pretul de achizitie online. Aaaa, what?
Tags: e-shop, magazin online, sandale
depinde…poate produsu respectiv a venit cu pretu ala a afara iar cei din romania au adaugat tva-ul lor ca sa iasa si ei bine la buzunar cand calculeaza venitu la sfarsitu anului
dunno, pretul “uitat” era din magazin romanesc, ca era in lei, si oricat ar fi adaosul, n-are cum sa fie inca o data pretul produsului…
asta e culmea shopping-ului online…si eu am aceeasi problema, desi imi place sa ma uit prin magazine cand nu am nimic de cumparat. dar cand am, se manifesta la fel. stiu exact ce caut, cum vreau sa arate, ce culoare trebuie sa aiba, daca nu exista avem probleme deja si intru in spasme, ma enervez si nu mai vreau nimic
in schimb ma uit la colega de apartament care isi tot cumpara pantofi pe care i-ar putea gasi bine-mersi in magazine si tot stocheaza si nu iese deloc din casa in afara de facultate. toti ceilalti sunt acolo pentru ca o sa fie nevoie de ei candva…candva!
Pai acum ce faci? te oftici ca ai cumparat ceva ce ti-a placut si te-a scutit de drumuri, frecusuri si alte batai de cap? Pai tot asa puteai sa patesti si in supermarket, mall, etc – unde pretul e cu duiumul peste cel de iesire de la producator.
Articolul tau ar fi putut usor sa se transorme intr-o pledoarie in favoarea producatorilor ce ar trebui sa-si deschida un magazin virtual daca nu ar fi avut in el acea rautate temeinic argumentata a lejerismului secundar ce se instaleaza dupa uzura unor placeri deja proverbiale.
Daca ma simteam tzepuita pomeneam si numele magazinului, nu?