Criza economica pentru agentiile de publicitate (creatie, media s.a.m.d.) s-a tradus si printr-o epidemie de pitch-uri. Cei care lucreaza in domeniu stiu prea bine ce inseamna asta: aproape toti clientii au convocat la un moment dat agentiile la pich. Agentiile de publicitate belgiene s-au solidarizat intr-o greva de bun simt, cu scopul de a reduce numarul candidatilor invitati la licitatia pentru un client oarecare.
Protestul digital a inceput ieri si tine o saptamana. Pana pe 17 februarie campania poate fi vazut live incepand de aici . Regulamentul pe care industria de publicitate belgiana doreste sa-l impuna clientilor de publicitate se gaseste aici.
Motivul acestei miscari este volumul imens de resurse si chiar bani, efort pe care o agentie il depune intr-un pitch, relativ la sansele pe care le are atunci cand participa alaturi de inca sa zicem 10 alte agentii de publicitate.
Pentru “posteritate” am incarcat prezentarea cu capturi din campanie mai jos:
Poate suna ciudat, dar pentru anumite categorii de branduri daca ar fi dupa mine nu as alege sa promovez site-ul corporate.
Ma refer la branduri de tipul FMCG: ciocolata, bauturi (alcoolice si racoritoare), servetele, deodorant etc… S-au mai gandit si altii la asta si suna foarte logic de fapt: de ce sa intri pe un site care iti explica de ce guma Orbit trebuie mestecata? Cu ce te ajuta un site corporate pentru inghetata? Iti iei inghetata pentru ca ti-e pofta si balesti cand te gandesti cum ar fi sa ti se topeasca in gura si pentru ca iti place gustul.
De ce sa cheltui o groaza de bani pe un site corporate si inca o groaza de bani sa-l promovezi pentru ca utilizatorul sa vada un banner misto, sa dea cu greu click si sa stea maxim 20 de secunde pe el? Situatia de mai sus as traduce-o foarte simplu prin 3 cuvinte: risipa de banner.
Clipurile de mai jos fac KO site-ul corporate:
Ieri seara am reusit (trebuie sa recunosc ca am fost stimulata de imprejurari) sa dau drumul primei mele campanii de banner care NU promoveaza un site corporate! Este vorba de clipul de mai jos:
- in 2015 americanii vor cheltui cca 3,5 mld. EURO pe jocurile din retelele sociale
- dezvoltatorul de jocuri online pentru Facebook, Zynga, are o cifra anuala de afaceri de peste 200 mil. EURO
- bunurile virtuale cumparate pentru dezvoltare mai rapida in jocurile online reprezinta 90-95% din veniturile retelelor sociale
- cca 10 din cele mai populare 15 aplicatii disponibile pe Facebook sunt jocuri
- FarmVille este cel mai popular joc de pe Facebook, cu peste 65 mil. jucatori unici lunar
- Cele mai cunoscute jocuri dezvoltate de Zynga sunt FarmVille, FishVille, Cafe World, Mafia Wars, YoVille, Zynga Poker si RollerCoaster Kingdom
- la infiintare, Zynga era formata din 45 de angajati. Acum peste 600 de oameni lucreaza pentru dezvoltator
- fondatorul Zynga, Mark Pincus declara: “Nu va trece multa vreme pana cand cel putin 1/2 din oamenii care folosesc retelele sociale vor ajunge sa se si joace in cadrul lor”
Din Business Magazin
Dupa ce a creat ZeList, devenit clasamentul oficial cu care bloggerii isi compara si revendica influenta, TreeWorks se pregateste sa lanseze o tehnologie asemanatoare cu UberVu, dar cu aplicatie pe plan national.
Ce inseamna asta? Ca ne pregatim incet-incet sa masuram in unitati din ce in ce mai exacte efectele pe care le genereaza social media asupra brandurilor – fie benevol prin campanii voite pe bloguri, retele sociale si Twitter, fie organic, nebugetat sau chiar neprevazut.
Ceva de genul “cine nu e gata il ia ZeList Monitor cu lopata”. Pun pariu ca peste un an advertiserii o sa introduca in departament pozitia de Guru in Social Media!
Costi Rogozanu schimba putin perspectiva facand doi pasi in spate pentru a cuprinde mai mult in imaginea de ansamblu.
Se bate moneda foarte mult pe furtul de filme, muzica, cel putin industria muzicala romaneasca blameaza pe toate caile si pozeaza in rol de pagubasa de pe urma “nesimtitilor” care trag de pe torente si DC++. Dar oare consumatorul nu este incurajat sa fure? Abonamente la internet prin fibra optica cu trafic nelimitat si viteza luminii, stick-uri de 2, 4, chiar 8 GB, DVD-uri, discuri Blu-Ray, HDD-uri in care incap toate variantele istoriei omenirii de la aparitia maimutei sau a lui Adam, in functie de preferinte, si cate si mai cate… Pentru ce atatea suporturi generoase? Ce tip de documente? Exact! Filme, muzica, jocuri, software, tot ce e cu copyright.
Ia sa se puna o taxa pe suporturile de stocare, taxa care sa revina industriilor asazis pagubite, pun pariu ca s-ar mai linisti un pic 
Cum arata acum societatea romaneasca? Pe de-o parte acuzata, pe de alta incurajata sa consume sute de GB – nu e putin confuzant?
Am un challenge in perioada imediat urmatoare: trebuie sa-i gasesc mamei un cadou. Tema e aranjata, ii iau un telefon mobil nou, ca cel vechi s-a coscovit, s-a jupuit si arata groaznic (ce-i drept, il are “mostenit” de la mine). Cautand modelul ideal, care musai trebuie sa fie Nokia, ca mama nu vrea alt tip de meniu, am descoperit ca marele Nokia, cu multitudinea sa de modele de toate formele si culorile si marimile si functiile si gadgets si bluetooth si cate si mai cate, nu face telefoane si pentru oameni de +50 ani. Sau daca face le tine bine ascunse si nu comunica existenta lor! Continue reading →
La noi nu stiu sa fie obiceiul sa te costumezi de Craciun cu un tricotaj de toata frumusetea impodobit cu brad, globuri, reni, Mos Craciun, cadouri, panglicutze, margelutze si paiete, dar pe continentul de vizavi, intre 20 si 25 decembrie, lumea intra in fibrilatii sa puna mana pe un asemenea obiect chicios.
Unii s-au gandit sa faca un business din asta. Ce-a iesit are un succes rasunator: se vand si 700 de chicioshenii zilnic in perioada sarbatorilor de iarna!
